Prima pagina

Salutare!
Un anunt pentru alergatori si nu numai:  In data de 29 iunie 2013 se va desfasura prima editie a Concursului de alergare montana “Bate Toaca”, in Masivul Ceahlau, cu startul/sosirea in localitatea Durau, com. Ceahlau, jud. Neamt
Probe:
AMATORI: lungime 15, 7 km cu diferenta de nivel pozitiva de 1070 m
AVANSATI: lungime 28, 2 km cu diferenta de nivel pozitiva de 2090 m

Organizatori: 
Echipa “Bate Toaca” cu sprijinul Asociatiei “Future” Piatra Neamt
Mai multe detalii pe www.batetoaca.ro.
Va asteptam!

—————————————————————————————————————————————————————–

Aşezare: în zona superioară a masivului montan, pe platou, între vîrfurile Lespezi (1 805 m) şi Bîtca Gheodon (1 845 m). Are o poziţie dominantă, cu vizibilitate totală spre est, sud-est şi sud, şi este principala cabană a Munţilor Ceahlău, fiind singura bază de cazare la mare altitudine.

Altitudine: 1750 m.

Căi de acces: Pe poteci turistice marcate, de la baza muntelui, din toate punctele cardinale; din satul Ceahlău în 4½-5 ore; din localităţile Izvorul Alb sau Secu în 5½-6 ore; de la cabana Izvorul Muntelui în 3-3½  sau 4-4½ ore; din satul Neagra în 6-7 ore; din satul Telec în 5-5½ ore; din satul Pintic în 5½-6 ore; din staţiunea Durău în 3-4½ ore.


Istoric. După încercările nereuşite făcute în anul 1906 la Fîntîna Rece şi în anul 1908 chiar pe actualul loc al adăpostului montan, a fost construită, în sfîrşit, cabana mult dorită. În anul 1912, membrii secţiei de turism ai Societăţii de Gimnastică, Sport şi Muzică din Iaşi au organizat un comitet, din care făceau parte şi profesorii Dimitrie Cădere şi Ion Praja. Astfel, cu ajutorul unor subvenţii obţinute de la instituţii, subscripţii ale membrilor societăţii şi ale altor iubitori ai muntelui, s-a purces la ridicarea unei construcţii din beton. Lucrarea a durat din primăvară pînă în toamna anului 1913. Inaugurarea cabanei a avut loc în ziua de 5 august 1914. Este prima cabană turistică construită în Carpaţii Răsăriteni. Ca urmare a deteriorării grave a adăpostului montan în timpul primului război mondial, au fost efectuate importante lucrări de restaurare, prin grija aceleiaşi societăţi. La 6 august 1922, cu ocazia sărbătoririi Ceahlăului (Ziua Muntelui cum spun localnicii), refăcută, cabana (aproximativ 30 de locuri) a fost pusă din nou la dispoziţia drumeţilor, de astă dată pentru un timp îndelungat. La inaugurare au fost prezente 606 persoane.

Următoarea refacere a cabanei a avut loc în anul 1946, iar în anii 1958-1959 a fost extinsă pentru a putea primi mai mulţi turişti (120 locuri). Încăperilor vechi le-au fost adăugate altele noi, cu ziduri din piatră fixată cu mortar, şi a fost introdusă lumina electrică.În anul 1962 cabana putea găzdui 150 turişti la priciuri. În anii 1984-l988, capacitatea şi condiţiile de confort ale cabanei au crescut prin adăugarea unei noi aripi, cu trei niveluri.

 

Descriere şi dotare. În înfăţişarea actuală (1988) a cabanei se disting uşor cele trei faze principale de realizare şi extindere a construcţiei: vestibulul, bucătăria, bufetul şi sala de mese constituie clădirea iniţială din beton şi piatră; cele două dormitoare mari, cu priciuri suprapuse, reprezintă extinderea realizată ulterior (azi sînt transformate în săli de mese); corpul de clădire cu trei niveluri, lipit de cel anterior, este o construcţie a ultimilor ani. Această ultimă componentă a cabanei, cu parterul din piatră, etajul I din cărămidă şi etajul II din buşteni, ultimele două acoperite la exterior cu draniţă, este folosită ca spaţiu de cazare în camere cu 2-3 paturi şi dormitoare mai mari. Încălzirea este asigurată cu lemne în sobe de teracotă, luminarea electrică este obţinută de la reţea, iar apa curentă este adusă prin conductă de la Fîntîna Rece, prin intermediul unui bazin din beton construit pe Vîrful Lespezi. Cabana aparţine de O.J.T. Neamţ.

Obiective turistice în împrejurimi: Vîrful Toaca (1 900 m) şi Stînca Panaghia, Jgheabul cu Hotaru, Stînca lui Cobal şi Santinela, Detunatele, Hornul Ghedeonului, Vîrful Ocolaşul Mare (1 907 .m) şi La Pavilion, Brîna şi Abruptul Ocolaşului Mare, Jgheabul lui Vodă, Gardul Stănilelor, Piatra Lăcrămată ş.a.

Text preluat din Monografie, MUNTII CEAHLAU – M. G. Albota [1992]